DESTINE INFRINTE DE SARACIE
Admisa cu brio la un liceu din Iasi, unde s-a inscris pe furis, eleva Ioana Sincu, din Hermeziu-Trifesti, se vede nevoita sa se transfere la profesionala din comuna pentru ca nu are cine sa o intretina la scoala. „Trebuie sa-si bage mintile in cap. Sa-si ia gindul de la oras”, spune matusa fetei, care o creste impreuna cu bunicii, dupa moartea mamei. „Trebuie sa inteleaga ca nu avem bani”, completeaza cu lacrimi in ochi bunica. „Eu vreau sa invat. Chiar vreau sa invat. Sa fac si eu ceva cu viata mea…”, spune fata, cu ochii plini de lacrimi amare. Ioana a faxut naveta ani de zile, 10 km pe zi, ca sa invete carte si a terminat gimnaziul cu o medie foarte mare. „Este un copil foarte bun. Pacat…”, spune fringindu-si miinile fosta diriginta a fetei. In situatia Ionelei sint si alti elevi buni din judet. Iesenii care cred ca pot oferi o solutie la situatia disperata in care se afla Ioana sint asteptati sa contacteze redactia „Ziarului de Iasi”.
O absolventa de gimnaziu din satul Hermeziu, comuna Trifesti, este pusa in situatia de a alege intre ghiozdan si sapa. Daca ar fi sa-si urmeze visul, Ioana Sancu ar alege ghiozdanul. Ar merge linistita din toamna la Liceul de Chimie, unde a fost repartizata de calculator, la admitere. Dupa liceu, si-ar face in mod siguri planuri pentru facultate, fiind o fata inteligenta, foarte harnica si serioasa, poate maturizata inainte de vreme. Destinul pare insa sa se impotriveasca visurilor fetei. Saracia familiei in care traieste o leaga pe Ioana de satul in care s-a nascut si o obliga sa umeze o scoala de arte si meserii sau sa-si cistige un ban pe cimp, cu sapa in mina. Drama Ioanei din Hermeziu este traita de alte citeva zeci de absolventi de gimnaziu de la tara, care, desi au fost admisi cu medii bune la liceu, in Iasi, se vad nevoiti sa renunte la scoala din cauza saraciei.
Pentru Ioana Sancu, din satul Hermeziu, comuna Trifesti, bucuria reusitei la un liceu din Iasi s-a transformat repede in amaraciune. Chiar daca a terminat scoala cu media 9 si a intrat cu o medie destul de buna, 7,31, la Grupul Scolar „Radu Cernatescu”, clasa de resurse naturale si protectia mediului, Ioana stie ca in toamna este aproape sigur ca nu-si va cunoaste noii colegi. Familia in care traieste nu-si permite sa o tina in scoala, la Iasi, patru ani de zile.
„Sa faca o meserie, si-apoi om vedea”
„Apai, daca nu avem cu ce sa o intretinem, de ce sa o mai dam la Iasi, la scoala? Noi am zis sa vina aici, in Trifesti, sa faca o meserie, care-o fi. Si apoi vom vedea ce facem cu ea. Trebuie sa inteleaga ca nu avem posibilitatea”, spune hotarita, dar cu lacrimi in ochi, Maria Sancu, bunica fetei. Ioana a fost crescuta in ultimii trei ani numai de bunici si de o matusa. Din pensiile cumulate ale bunicilor, de un milion de lei pe luna, si din salariul de vinzatoare al matusii, de 2 milioane, fata nici nu poate visa sa invete la Iasi. Atunci cind matusa, Viorica Petraru, ii spune aproape amenintator ca „trebuie sa-si bage mintile in cap si sa isi ia gindul de la oras”, Ioana incepe sa plinga. „Eu vreau sa invat. Chiar vreau sa invat. Sa fac si eu ceva cu viata mea…”, spune fata cu hotarire, frecindu-si de emotie miinile mici de copil, dar cu bataturi de om mare, care a muncit din greu la cimp.
Cite 10 km pe zi pina la scoala
Moartea mamei, cu cinci ani in urma, a fost prima lovitura dura primita de Ioana de la viata. Tatal, Vasile Sancu, a inceput sa-si inece tot mai mult amarul in bautura si s-o neglijeze pe ea si pe sora ei, Elena, in virsta de zece ani. Iar dupa ce s-a recasatorit, in urma cu doi, Ioana nu a mai avut ce cauta acasa. De atunci, abia daca se mai vede cu tatal ei si sta unde poate: ba la bunici, ba la matusa. Pina sa termine scoala la Trifesti, fata a facut zilnic naveta de la casa bunicilor, din satul Hermeziu, cite 10 kilometri pe zi. „Ne impresiona ca, spre deosebire de alti copii, ea se tinea de scoala. Dintotdeauna a avut numai note bune”, povesteste Maria Untu, secretara Scolii Trifesti. „Este un copil foarte bun. Pacat ca nu sint posibilitati. Fata asta chiar ar merita sa faca scoala la oras. Este isteata, muncitoare, respectuoasa si ambitioasa”, o descrie pe Ioana fosta ei diriginta, profesoara Petronela Bahrim, care spera ca fata sa fie scoasa din satul cu case rasfirate si saracacioase in care traieste pentru a se realiza. „Fata asta chiar merita sa plece de aici”, intareste diriginta.
Fata ii duce pe batrini la medic, cu caruta
In Hermeziu, Ioana este cunoscuta si iubita de sateni. „Toti ii spun «dispensarul», pentru ca ia caruta bunicilor si ii duce zilnic pe batrinii din sat la dispensarul din Trifesti. Ea singura mina caii, si ii place asta”, povesteste matusa fetei. Ioana mai cistiga in acest fel cite un ban de buznar. Nu mai mult de 40.000 de lei insa, cu care isi mai cumpara una, alta. Jumatate din alocatia ei, de 210.000 de lei, le-o da bunicilor, „pentru o sticla de ulei si o piine”, dupa cum spune matusa fetei. In ciuda virstei sale fragede, fata este foarte priceputa si isi ajuta familia la orice munca: de la prasit si pina la facut mincare. Cu toate greutatile pe care le are familia ei si cu care s-a obisnuit, Ioana este hotarita sa nu renunte usor la locul la liceu cistigat in Iasi in urma admiterii. „Stiu ca ma duc si muncesc, dar fac si scoala”, spune cu lacrimi in ochi fata, imbracata curat, intr-o pereche de blugi ponositi si un maiou alb. Fetita nu vrea sa inteleaga ca, daca nu va gasi bani pentru scolarizare, adica in jur de 1,5 milioane de lei lunar, pentru cazare la camin si mincare la cantina, va fi nevoita sa ramina in saracaciosul sat Hermeziu. Poate pentru tot restul vietii.
Iesenii care cred ca au o solutie pentru situatia disperata in care se afla Ioana pot suna la telefoanele redactiei: 271.271 (redactor de serviciu) sau 271.333 (secretariat), sau pe e-mail.
Alte citeva zeci de elevi buni in aceeasi situatie
Drama Ioanei Sancu din Hermeziu este traita de alte citeva zeci de elevi ieseni de la tara. Un alt exemplu este al unei absolvente de gimnaziu din satul Boureni, comuna Motca, Liliana Cercel, care cu media 8 a intrat la Liceul Economic nr. 2, la clasa de turism si alimentatie, insa din cauza saraciei in care traieste nu-si permite sa faca scoala la Iasi. „Fata provine dintr-o familie cu 11 copii, ea fiind cea mai mica. Parintii nu au nici un venit in afara pensiei tatalui, mama fetei fiind casnica”, spune Gicu Droanta, directorul Scolii Boureni, adaugind ca Liliana a facut deja cerere catre ISJ sa fie transferata la o alta clasa de liceu mai aproape de casa. Tot la Boureni, o alta absolventa, Alina Tanaselea, a fost admisa la Grupul Scolar „Unirea” Pascani cu media 8,43. Chiar daca distanta de la Boureni la Pascani nu este decit de 10 kilometri, fata intentioneaza sa se transfere la Scoala din Cristesti. „Parintii sint fara serviciu si intretin familia cu trei fete numai din ajutorul social”, a spus directorul Droanta. Pe linga aceste cazuri, in ultima saptamina la ISJ s-au inregistrat sapte cereri ale elevilor de la tara care renunta din cauza conditiilor materiale la locurile de la liceu ocupate prin repartitie computerizata. Cu toate acestea, inspectorul general al ISJ, Mihai Dumitriu, catalogheaza aceste situatii drept izolate, taxindu-le in mod aproape cinic cu „Asta e!”. „Nu avem o statistica exacta a cazurilor de acest fel. Sint probabil citeva zeci de elevi in tot judetul, dar sint cazuri izolate”, spune seful ISJ, adaugind ca „elevii care nu pot veni la oras sa invete pot invata si la tara, la scoala de arte si meserii”. „Asta e! Se pot duce la liceul sau scoala de arte si meserii din zona daca nu au posibilitate”, incheie Mihai Dumitriu.
Proiectul „Burse pentru elevi din mediul rural” nu o poate ajuta pe Ioana
In ideea rezolvarii cazurilor disperate ale elevilor buni la invatatura de la tara, dar cu o conditie materiala modesta, „Ziarul de Iasi” a initiat in urma cu trei ani proiectul „Burse pentru elevi din mediul rural”. Gestionat acum de fundatia „Pro Ruralis”, proiectul sustine prin sprijinul a numerosi sponsori – fundatii, afaceristi, politicieni, profesori, sefi de institutii – 79 de copii. 17 dintre bursieri invata in clasa a VI-a la Colegiul National, 23 sint in clasa a VII-a la „Costache Negruzzi”, 18 bursieri trec in clasa a VIII-a la Liceul „Mihai Eminescu”, 19 in clasa a VIII – a Liceul de Informatica. Cu totii s-au remarcat in fiecare an scolar cu medii generale de peste 9,00. Din nefericire, „Pro Ruralis” nu o poate ajuta si pe Ioana, desi fata ar fi meritat din plin. Avind deja de sustinut 4 clase formate in anii anteriori, fundatia si-a axat eforturile in acest an doar pe adunarea fondurilor necesare continuarii studiilor pentru elevii din proiect, neputindu-si permite in acest an crearea unei clase noi.
(26.07.2004, autor Marinela RATA)
